|
|
|
|
Cine sunt eu???? O întrebare destul de grea...dar am să încerc să răspund la ea pentru că îmi plac provocările.
În urmă cu 34 de ani (pe 29 aprilie 1974) veneam pe lume într-o familie normală. Mama mea, absolventă de geologie, lucra ca proiectant la un institut din Ploieşti, iar tata la o fabrică din oraş. Am avut o copilărie extraordinară, lipsită de griji, pentru că părinţii mei s-au străduit să ne ofere mie şi fratelui meu tot ceea ce exista mai bun. Au reuşit cu mari eforturi, pentru că nu făceau parte nici din conducerea de partid şi nu erau nici comercianţi, clasă socială privilegiată pe timpul "Împuşcatului".
Anii au trecut liniştiţi, lipsiţi de griji...Nu mi-e frică să recunosc că...am fost o tocilară. Mi-a plăcut să învăţ şi am "devorat" tone de cărţi din toate domeniile, iar astăzi consider că toate volumele pe care le-am citit în copilărie şi în adolescenţă mi-au prins extraordinar de bine.
Printre autorii mei favoriţi se numără şi acum Balzac, Proust şi Dickens.
În fine...
Revoluţia din 1989 m-a prins elevă în clasa a Xa la Liceul I.L. Caragiale. Un liceu bun, plin însă de elevi fiţoşi. M-am adaptat destul de greu la atmosfera de acolo şi poate de asta m-am decis să aleg o altă meserie decât ceea ce alegeau majoritatea colegilor mei. Colegii mei visau să se facă avocaţi, profesori, psihologi...Aşa că eu, Cristina Barbu, am decis că viitorul meu este jurnalismul. Prima rebeliune, care i-a cam surpins pe ai mei, învăţaţi cu un copil model, a fost la finalul clasei a X a. După ce un an de zile mă pregătisem la matematică şi la fizică, am decis brusc să trec la "Uman", aşa că am dat examenul de treaptă la...română şi franceză. Am avut ceva emoţii, dar m-am descurcat.
Am început clasa a XI a şi am descoperit...politica. Tata fusese contactat de membri reînfiinţatului Partid Naţional Liberal. Printre ei, seniorul de acum al PNL, Mircea Ionescu-Quintus. O persoană extraordinară, de la care am învăţat enorm de multe lucruri.
Am terminat liceul, am luat bacalaureatul cu note foarte mari şi am intrat la Şcoala Superioară de Jurnalism printre primii. Am avut profesori extraordinari, printre care îi amintesc pe Jeana Gheorghiu, Sorin Ilieşiu, Mihai Coman, George Pruteanu, Mihai Tatulici, Sorin Ovidiu Bălan, Mircea Toma, Octavian Vintilă, Ovidiu Ioaniţoaia, Ion Cristoiu...
Încă din primul an de facultate am decis că jurnalismul se învaţă pe teren, aşa că datorită unui coleg din căminele studenţeşti din Complexul Tei, Costel Druică, am ajuns la Uni Plus Radio. Primul meu material jurnalistic a fost despre...carantina din spitalele bucureştene. Interesant subiect, nu-i aşa? Mi-a fost destul de greu să intru la Floreaca şi la Fundeni fără a avea vreun document asupra mea care să demonstreze că sunt ziarist, dar m-am descurcat.
A urmat Fun Radio Bucureşti, unde am dat de o echipă foarte tânără. Printre cei care mi-au fost colegi îi amintesc pe Teo Trandafir, Mircea Badea şi Alex Ferariu. Era o atmosferă extraordinară şi s-au legat atunci prietenii care durează şi astăzi.
După radio, am ajuns la Cotidianul, în perioada în care şefă era Doina Bâscă. Am învăţat atunci ce este aceea presă scrisă şi cât de puternci sunt ziariştii.
Din perioada Bucureşti, îmi aduc aminte de conferinţele de presă de la PNŢCD, ţinute de Corneliu Coposu, de cele ale lui Radu Câmpeanu sau de entuziasmul de după alegerile din 1996, câştigate de Convenţia Democrată. Am asistat şi la înmormântarea seniorului Coposu, dar şi la prima vizită în ţară a Regelui Mihai.
Apoi, brusc, am decis să renunţ...Aşa că m-am întors la Ploieşti, m-am măritat şi în 1998 s-a născut fetiţa mea Corina. Am descoperit că nu mi-am ales bine partenerul şi după certuri nenumărate şi scandaluri intermitente am divorţat în 2002.
M-am întors în presă, de data asta în Ploieşti, pentru că statutul de mamă singură nu îmi permintea să plec la Bucureşti din nou. M-am angajat la "Telegraful de Prahova" unde am avut o colaborare excelentă cu Iulia Roşca, redactorul şef, şi cu Anamaria Caliniuc, secretarul general de redacţie. Încet, încet, am început să colaborez şi cu Alpha TV. Am început ca reporter de ştiri şi am devenit în februarie 2005 producătorul talk-showului politic "Pe bune". Şi cu şeful meu de pe tv, Dragoş Vasilescu, am lucrat extraordinar. Am avut zeci de emisiune politice, am răspuns la sute de telefoane şi am organizat şi două teledonuri. În acea perioadă Alpha a devenit cea mai importantă televiziune din Prahova. În fiecare sat din judeţ, oamenii ştiau de noi şi ne spuneau problemele lor. Să vă mai spun despre Alpha??? Politicienilor le era teamă să vină la "Pe bune", pentru că şeful meu era imprevizibil şi îi punea în situaţii stânjenioare. Totuşi, Teodor Meleşcanu, Marian Săniuţă şi regretatul Antonie Iorgovan veneau întotdeauna cu plăcere, pentru că, spuneau ei, aici se simţeau cu adevărat la o televiziune profesionistă. În perioada Alpha, am mai produs şi "Audienţa în Direct", emisiune prezentată de viceprimaru Radu Socoleanu, am colaborat cu "Satul Prahovei", emisiunea amicului Cătălin Mihalache şi am asistat live la inundaţiile din 2005. Am văzut drama oamenilor care se trezeau cu agoniseala de o viaţă luată de ape. Iar cea mai dragă emisiune mi-a fost "Reţeta Zilei", un show de 10 minute zilnic, care mi-a schimbat viaţa. Este impresionant să mergi într-un magazin şi casiera să îţi spună că te-a văzut la televizor, să te oprească oamenii prin piaţă să îţi laude emisiunea. În astfel de momente ai şansa de a pierde contactul cu realitatea...
Am uitat să vă spun că în 2005 mi-am găsit actulul soţ, pe Cătălin Iancu şi am decoperit că o căsnicie poate fi şi fără certuri, cu râsete, săruturi şi fericire. De altfel, soţul meu este cel care a realizat acest site şi sunt convinsă că şi dvs. vă place la fel de mult ca si mie.
În 2007 am renunţat la Telegraful de Prahova şi la Alpha Tv, din cauza noii echipe de conducere care transformaseră trustul într-o varză. Cuvântul profesionalism nu mai exista acolo şi totul era doar interes financiar. Am ajuns la "Republicanul" unde am descoperit o altă echipă frumoasă. Acum sun redactor şef adjunct al acestui ziar şi i-am promis lui Iulian Bădescu, patronul publicaţiei, că vom ajunge cel mai bun şi cel mai citit ziar din Prahova în foarte scurt timp. Iar eu mă ţin de promisiuni aşa că ....staţi pe recepţie!!!
Ce aş mai putea spune despre mine???? Multe...Poate că îmi place foarte mult să scriu despre politică, deşi nu îmi plac toţi politicienii...Îmi plac dulciurile, călătoriile, bijuteriile (ca oricărei femei) şi mi-a plcăut foarte mult vizita de anul trecut din octombrie făcută la Redacţia de Presă Română a Parlamentului European la Strasbourg...
Mai aveţi curiozităţi despre mine??? Nu aveţi decât să mă întrebaţi şi promit să vă răspund rapid. Acum vă urez "Bun venit" pe siteul meu şi sper să vă simţiţi bine aici şi să reveniţi foarte des.
|
|
|
|
